Simboluri, colinde și obiceiuri caracteristice îmbogățesc tradiția românească în perioada de sfârșit de an, punând accent pe ultimele zile ale anului vechi și începutul noului. În diferite regiuni ale țării, ritualurile asociate Anului Nou variază, reflectând bogăția culturală a României.
De exemplu, în Muntenia, ritualul tradițional include mersul cu capra, în timp ce în Moldova se obișnuiește mersul cu ursul. Bucovina adaugă și ea savoare tradițiilor prin prezența „mascaților”. În noaptea dintre ani, este un obicei să se așeze vâsc, struguri și smochine pe masă, simboluri ale belșugului ce va veni.
Între Crăciun și Bobotează, obiceiurile combină tradiții păgâne cu influențe ale credinței creștine, așa cum a fost observat de cercetătorul Șerban Anghelescu. Colindele din această perioadă au o semnificație specială, în special în Moldova și Muntenia, unde se colindă cu Capra de Anul Nou, iar Transilvania păstrează tradiția colindatului în ajunul Crăciunului.
Vlad Manoliu, în lucrarea sa „Sărbători românești”, menționează că, în perioada interbelică, copiii difuzau vestea bună cu Steaua, fiind cunoscuți sub numele de „stelari”, „colindari” sau „crai”. Tinerii din Muntenia, împreună cu un preot, executau urături în noaptea de ajun și pe 7 ianuarie, având scopul de a binecuvânta comunitatea.
Antoaneta Olteanu oferă îndrumări pentru încheierea anului, subliniind importanța grijii pentru plantele și animalele din gospodărie. Menținerea curățeniei și îngrijirea animalelor pe timpul iernii sunt esențiale.
Obiceiurile de Anul Nou din România includ o varietate de jocuri populare și colinde.
„Plugușorul”, o traditie veche, presupune recitarea unei povești despre pâine și comunitate. Mersul cu Buhaiul, în care se folosește un instrument din piele de oaie, are loc în ajunul Anului Nou pentru a imita strigătul unui taur.
Jocurile populare, cum ar fi Jocul Ursului, simbolizează fertilitatea, iar Jocul Caprei reprezintă renașterea anului. Umblatul cu Sorcova este un obicei popular printre copii care aduce noroc.
Superstițiile din noaptea de Revelion sugerează că a avea bani în buzunar este benefic, dar darea de bani în zilele de 31 decembrie și 1 ianuarie este descurajată pentru a nu risipi norocul. Vâscul așezat pe masă este considerat aducător de noroc, iar prima persoană care intră în casă pe 1 ianuarie ar trebui să fie un bărbat brunet.
Se crede că purtarea unor haine roșii sau noi în prima zi a anului atrage norocul. Este, de asemenea, important să nu aruncăm nimic în prima zi a anului, iar conform tradiției, carnea de pasăre nu se gătește, fiind percepută ca risipă a norocului.
Partajează acest conținut:
Despre autor
